Se ştie că Burebista, regele geto-dacilor, a murit în anul 44 î.Hr. Ce alţi conducători a avut statul dac? Ce s-a întâmplat în Dacia după dispariția lui Burebista? A dispărut statul condus de el sau nu?
După afirmațiile lui Strabon, după dispariţia lui Burebista, statul condus de el se împarte în patru, apoi în cinci părți. În opera sa – „Getica” – Iordanes ne dă lista regilor daci. Astfel, Iordanes ne spune că în timpul lui Burebista, a venit în Dacia Deceneu, pe care regele îl face colaboratorul său și-l învestește cu puteri aproape regale. Apoi, ni se spune că, după moartea lui Deceneu, a urmat Comosicus, care deținea și funcția de rege și pe cea de mare preot. După moartea lui Comosicus, a urmat Corilus, care a domnit 40 de ani în Dacia. Tot Iordanes ne mai spune că, pe când la Roma conducerea o avea Domițian (care a domnit între ani 81 – 96 d.Hr.) în Dacia era rege Diurpaneus.
Aşadar, patru regi au domnit după Burebista: Deceneus, Comosicus, Corilus și Diurpaneus. Despre regele Decebal, Iordanes ne informează într-o altă operă a sa „Romana”. Marele profesor C.Daicoviciu, considera că între Deceneu și Comosicus nu a fost nicio rudenie; ei au ocupat tronul ca mari preoți ce erau, dar pe Corilus îl consideră fiul lui Comosicus.
Autorul antic Frontinus, în lucrarea sa „Strategenata”, ne vorbește despre „Scorylo dux Dacorum” care-i oprește pe daci de a ataca pe romanii aflați în război civil. Toți cei care s-au ocupat cu istoria dacilor sunt de acord a identifica pe Corilus de la Iordanes cu Scorylo care apare în opera lui Frontinus. Despre acest război civil, C. Daicoviciu consideră că Frontinus se referă la tulburările care au avut loc la Roma în anii 41-42 d.Hr., după moartea lui Caligula, iar în tratatul de „Istoria României”, același autor emite părerea că trebuie să se aibă în vedere și războiul civil din 69 d.Hr., de la moartea lui Nero.
În 1954, într-una din așezările civile de la Sarmizegetusa, s-a descoperit un vas pe pereții căruia erau imprimate două ștampile ce cuprindeau cuvintele Decebalus și per Scorilo, care la prima vedere par a fi în limba latină traducându-se „Decebal prin Scorilo” și indicând pe meșterul sau proprietarul vasului. C. Daicoviciu conchide că în „Decebalus per Scorilo” trebuie să vedem o indicație a proprietarului vasului cu filiația lui, „Decebal, fiul lui Scorilo”. În acest caz, „per” ar însemna „fiu”.
Autorul antic Orosius, citind un fragment pierdut din opera lui Tacitus, ne vorbește despre un Diurpaneus pe care ni-l prezintă ca rege al dacilor în contextul războiului cu Domițian, la fel ca Iordanes. Având în vedere similitudinea de nume și împrejurările în care apar (războiul cu Domițian), putem spune că Dorpaneus și Diurpaneus sunt una și aceeași persoană. Dar Dio Cassius menționează un rege Duras, care în anul 87 d.Hr. dă de bună voie puterea lui Decebal, în timpul războiului cu Domițian început in iarna anului 85-86. După părerea exprimată de C. Daicoviciu, Duras-Diurpaneus ar fi și el un fiu al lui Comosicus, deci frate mai mic al lui Coryllus, care ar fi urmat acestuia la tron, în locul fiilor lui Corilus, Decebal și Diegis.
În concluzie, la considerentele de mai sus, C.Daicoviciu spune: „Avem deci, o serie neîntreruptă de regi dominând peste moștenirea micșorată a lui Burebista, în Transilvania; Deceneus-Comosicus-Corilus-Dorpaneus-Decebal, pe un răstimp de 130 de ani (de la 44 î.Hr. până la 87 d.Hr.). Ținând seama de cei 40 de ani de domnie ai lui Corilus, rămân circa 90 de ani pentru domnia a restul de 3 regi daci, ceea ce nu e imposibil. S-ar putea însă ca Iordanes să nu fi înregistrat unul sau doi regi mai mărunți din seria urmașilor lui Burebista.
Profitând de luptele care sfâșiau Imperiul Roman, dacii vor să atace legiunile romane de la sud de Dunăre, dar conducătorul lor, Scorilo, după spusele lui Frontinus, îi oprește, pentru aceasta dându-se o pildă vie care-i determină să nu atace. Dar Tacitus ne informează că în anul 69 d.Hr. dacii atacă totuși pe romani. Prin urmare, în fruntea lor nu mai putea fi Scorilo, care se arătase atât de prudent, ci mai degrabă Duras-Diurpaneus, fire mai războinică, pe care-l mai întâlnim războindu-se cu romanii în iarna lui 85/86 d.Hr. Dacă Scorilo moare în jurul anului 69 d.Hr. și, ținând seama de cei 40 de ani de domnie ai lui, înseamnă că el își începe domnia pe la 28/29 d.Hr. În concluzie, N. Daicoviciu scrie: „Decebal domnește între 87-106, dată când Dacia e cucerită de romani. Unchiul său, Duras-Diurpaneus luase domnia pe la 68/69, ceea ce înseamnă, evident, că Scorilo urcase pe tron prin 28 sau 29. Rămâne deci pentru Deceneus și Comosicus perioada cuprinsă dintre 44 î.Hr. și 28 d.Hr., adică 72 de ani. Poate că e mult, dar nu imposibil, și de altfel, nu e exclus ca Iordanes să fi trecut cu vederea unul sau doi regi mai puțin însemnați”.
Totuşi, o problemă care se pune este aceea dacă Scorillo este sau nu identic cu Corilus. O contribuție de seamă în această problemă o aduce cercetătorul polonez Jan Trynkowski. Astfel, Iordanes spune în capitolul 67 că „Deceneus a venit în Dacia în anul 82 î.Hr., deci cu 38 de ani înaintea morții lui Burebista” (44 î.Hr.). Nu se știe azi care este principiul alegerii marilor preoți în Dacia, dar ei nu puteau fi oameni tineri, fără experiență. Prin urmare, la moartea lui Burebista, Deceneus trebuia să fi fost bătrân și nu mai putea să domnească încă 30 de ani cum ne lasă să înțelegem C. Daicoviciu. Raționamentul e valabil și pentru domnia lui Comosicus. Corilus a domnit 40 de ani și, deci, trebuia să fi fost bătrân când a murit; prin urmare, domnia lui Duras-Diurpaneus de 18-19 ani pare puțin probabilă, având în vedere că era fratele lui Scorilo. Prin urmare lista lui Iordanes nu este completă pentru intervalul de timp care cuprinde domniile lui Deceneus, Comosicus și Corilus. Domnia lui Diurpaneus este împărțită de cea a lui Corilus de un interval de timp relativ lung, după cum lasă să se înțeleagă Iordanes, timp în care la tronul Daciei s-au perindat alți conducători, necunoscuți nouă. Cercetătorul polonez conchide: „În acest fel, putem să ajungem la concluzia că Corilus de la Iordanes nu e identic cu Scorilo, tatăl lui Decebal, cunoscut nouă de pe vasul de la Sarmizegetusa. Câștigăm în acest fel posibilitatea completării listei conducătorilor daci ce l-au precedat pe Diurpaneus. Acum lista ar arăta astfel: Burebista-Deceneus-Comosicus-Corilus-Scorilo-Diurpaneus-Decebal”.
Pe baza argumentelor aduse de Daicoviciu, admitem anul 69 d.Hr. ca an de început al domniei lui Diurpaneus și de sfârșit a domniei lui Scorillo. Nu știm nimic de domniile lui Deceneus, Comosicus și Corilus, decât că cel din urmă a domnit 40 de ani, iar primul a început să domnească în anul 44 î.Hr.
La sfirșitul capitolului 68, Iordanes face o afirmație care nu pare, la prima vedere, s-o lege de context: „Gaius Tiberius era de acum al treilea împărat al romanilor; totuși, geții au rămas independenți și în timpul domniei sale”. Se pune întrebarea la domnia cărui rege dac se poate raporta această afirmație a lui Iordanes. Nu se poate referi nici la Burebista, care dispare în anul 44 î.Hr., nici la Deceneus care ar fi trebuit să domnească cel puțin 67 de ani ca să aștepte primul an de domnie al lui Tiberius (14-37 d.Hr.). Aşadar, lui Tiberius nu-i poate fi contemporan decât ultimul rege dac din seria neîntreruptă a lui Iordanes, și anume Corilus, al cărui sfârșit de domnie ar fi acoperit începutul domniei lui Tiberius. Admițând această ipoteză, atunci rămân pentru domniile lui Deceneus și Comosicus cel puțin 20 și сеvа de ani.
Din cele enunțate mai sus se pot desprinde următoarele:
* lista conducătorilor Daciei transmisă de Iordanes nu e completă decât pentru perioada Burebista – Corilus (44 î.Hr.-14 d.Hr.)
* domnia lui Diupaneus nu a urmat imediat după cea a lui Corilus.
* Corilus pomenit de Iordanes nu e identic cu „Scorillo dux Dacorum” menționat de Frontinus, dar acesta din urmă este identic cu Scorilo, tatăl lui Decebal, care apare pe pereții vasului de la Sarmizegetusa.
* Expresia lui Frontinus – „război civil” – nu se poate referi decât la anul 69 d.Hr. când la Roma au loc mari lupte pentru tron.
* Sfârșitul domniei lui Corilus este, probabil, la începutul domniei lui Tiberius (anul 14 d.Hr.).
Prin urmare, am putea alcătui următorul schelet cronologic pentru perioada 44 î.Hr. – 37 d.Hr. Deceneus domnește între 44 î.Hr. și o dată nedeterminată dinaintea de naşterea lui Iisus. Comosicus nu poate fi încadrat cronologic, dar domnia lui nu poate să depășească anul 26 î.Hr. Corilus domnește probabil între 26 î.Hr. și 14-16 d.Hr. Urmează o perioadă de 30-40 de ani (14 d.Hr. – 44-54 d.Hr.), în care timp au domnit mai mulți regi mărunți, apoi urmează Scorilo care domnește între o dată deocamdată imposibil de determinat din secolul I și anul 69 d.Hr.
E posibil ca acest interval de 30-40 ani după cronologia lui J. Trynkowski, în care nu apare niciun rege, este o perioadă de lupte interne, pentru supremație, intre diferitele formațiuni statale din Dacia, cărora le pune capăt Scorilo, tatăl lui Decebal și conducătorul dacilor din Transilvania. Duras-Diurpaneus domnește între anii 69-87 d.Hr.
