Istoria Romaniei

Ce mare ţeapă şi-a luat un boier moldovean în urmă cu 200 de ani, când a vândut nişte grâu la turcii otomani: „Hai, sictir, ghiaure”!

Distribuiti

Imagine: generata de Google Gemini

Otomanii (turcii) din secolele XIV-XIX nu se purtau rău numai cu țăranii, dar și cu negustorii, orășenii, boiernaşii și boierii valahi şi moldoveni. Iată pățania unui boier, scrisă de Tănase Meleghi, care a auzit-o din viu grai, din gura pătimașului, numit Radu Peicăneanu, comis al Moldovei, pe la începutul secolului al XIX-lea.

* Țineam în arendă moșia Peicani, în anul 1826, când am făcut o producţie foarte bună de grâu. Trebuie să-l duc la Galați, să-l vând la turci. Ре-atunci nu erau alți negustori de grâne în țară. Am încărcat vreo 214 chile și l-am dus la Galați. Cu o zi înainte de-a ajunge carele m-am dus și eu.

* A doua zi, vin doi turci, răscolesc grâul și vorbesc între ei că de mult n-au văzut așa grâu de bun. Eu, înțelegând turcește, m-am bucurat, crezând că voi fi plătit regeşte. Unul din turci, care rupea ceva românește, m-a întrebat al cui e grâul, şi eu am răspuns că e al meu. Atunci mi-a zis: „Ghiaure, de ce n-ai pus sămânță bună? A fost vreme bună și făceai grâu minunat”. Eu am răspuns: „Mai bun grâu nici că se poate”. Dar turcul mi-a zis cu dispreț: „Hai sictir, ghiaure, du-te și descarcă la hambarul Agalei, pătulul al doilea”.

* Scoțând din brâu călimara, a scris o fidulă și mi-a dat-o. Nu aveam ce face. Cu turcii nu puteai sta la vorbă și a te tocmi, căci mâniindu-se, puteau scoate pistolul de la brâu și să te ucidă. Nici nu puteam aștepta să fie alt turc cumpărător, fiind între ei o regulă de a nu se amesteca în târguiala altuia.

* Am tras carele la hambar. Turcul de la hambar a scos o baniță de-a lui, cu care a început a descărca. Văzând că banița e mai mare decât cea din țară, îi zic că am banița cu care am încărcat și rog să mă descarce cu aceea. Turcul s-a uitat la mine încruntându-și ochii și mi-a spus că banița lui e banița Stambulului, asupra căreia n-am drept a cârti, fiind măsura sultanului. Și a descărcat mai departe, lucru ce m-a păgubit cu vreo douăzeci de chile. Mi-a dat și acel turc o fidulă, spunându-mi să mă duc la Agaua cutare să-mi primesc banii. Așa am și făcut.

* Agaua m-a primit cu cinste, m-a poftit să şed prin vorba „buiurum, boer”, a bătut din palme, la care sunet a venit un turc, căruia i-a poruncit a-mi aduce cafea și ciubuc. După ce am isprăvit cu fumatul ciubucului, Agaua, care ședea pe pat turcește, a apropiat de el o lădiță, a deschis lacătul și a luat o pungă mare, din care scoțând bani de argint a început a-i număra. Am văzut că banii aceia erau bani nu demult scoși de la tarapana, dar aveau puțin argint în ei și mai multă aramă, încât în Moldova oamenii se fereau a-i primi. Văzând că, după câte am pățit până acuma, mi se plătește și cu bani scăzuți, m-a luat gura pe dinainte, rugându-i să-mi dea alți bani.

* La această rugăminte a mea, Agaua s-a uitat posomorât, întrebându-mă dacă banii nu sunt buni. I-am răspuns că sunt buni, dar în țară umblă cu scădere și țăranii nu-i primesc, și fiindcă eu am de-a face cu țăranii, îl rog a-mi da alți bani. Agaua s-a înfuriat deodată, sări după divan şi scoate luleaua din ciubuc, începând a mă bate pe spinare cu ciubucul, strigând: „Ghiaur, ocărăști banii sultanului?”

* Nemaiputând răbdă bătaia, l-am rugat să mă ierte, căci primesc să fiu plătit și cu acei bani. Asemenea au pățit și alții de la dânșii. După ce grâul de mâna întâia mi l-a plătit ca de a doua, după ce mi-a descărcat grâul cu banița Stambulului, păgubindu-mă cu douăzeci de chile, apoi m-a şi bătut și m-a plătit cu bani scăzuți.


Distribuiti

Articole asemanatoare

Vizita secretă din anul 1800 a unui mare boier român la curtea lui Napoleon

admin

Un călător german din 1853 descrie Bucureştiul ca fiind asemănător cu Algerul. Românii erau „veseli, iubitori, zâmbitori, paşnici, cu un glorios trecut eroic, care aşteaptă vremea izbăvirii lor”

admin

Ce ştim despre misterioasa Tudora, mama lui Mihai Viteazu?

admin

Cum un prinţ moldovean se făcu de râs în străinătate, în anul 1835, stâlcind limba engleză, pe care se lăudă că o cunoaşte

admin

Visul misterios al lui Petru Rareş (fiul bastard al lui Ştefan cel Mare), care l-a făcut domn al Moldovei

admin

Enigmaticele tăbliţe de la Tărtăria, din judeţul Alba: au 8.000 de ani vechime şi par a fi scrise în limba sumeriană! Ce caută la noi în ţară!?

admin