Istoricul N.A. Bogdan, cel care a publicat o monografie a oraşului Iaşi, publica în 1921 un articol cu privirea la originea numelui capitalei Moldovei. Citez din articol următoarele idei principale:
* Gheorghe Asachi, Mihail Kogălniceanu, Gheorghe Şincai şi alţi autori credeau la mijlocul secolului al XIX-lea că denumirea orașului Iași se trage de la un popor numit Iassoni, Iasci sau Iazygi, care a mai purtat uneori numele de cumani, filisteni, poate şi altele, și care a locuit în vremuri vechi, poate în acelaşi timp cu dacii, în teritoriul cuprins între Nistru, Dunăre și Carpații de miazănoapte.
* Bandinus, după cele povestite de contemporani, arată că numele Iașului s-ar trage de la un văcar ce se numea Iașciu (ceea ce în limba poloneză corespunde numelui Ioan), care-și păștea cireada pe aceste locuri; iar Cantemir, informat probabil cam din aceeași poveste, schimbă văcarul în morar, tot cu numele de Iașciu, pe care-l cinstește cu titlul de întemeietor al Iașului. Dar, un morar care să înființeze un oraș, în jurul morii sale, pare un lucru cel puțin curios. În ce privește văcarul, trebuie mai întâi să ai un sat sau un târg, ai căror locuitori să aibă vite multe de păscut, pentru ca să existe postul de văcar.
* Însă, pe teritoriul Moldovei a existat un popor numit Iazyg, locuit de iazygi, numiţi de unii sarmaţi sau cumani, oraşul Iaşi fiind poate centrul lor. Totuşi, marele istoric Nicolae Iorga a negat această ipoteză, susţinând ipoteza văcarului Iaşciu.
