În 1946, presa vremii din Capitala României ne vorbea de un asasinat misterios: în plină zi, o femeie frumoasă fu asasinată de 22 de lovituri de cuţit. Sâmbătă, 19 aprilie 1946, în imobilul din Bucureşti, Strada Rovine nr.7, oamenii legii fură chemaţi de urgenţă. Reprezentanţii autorităţilor veniţi la faţa locului au constatat că în sufrageria micului apartament de la parter se afla întins pe jos cadavrul unei femei, care avea numeroase tăieturi de cuţit. Victima era Clara Thierer, soţia comerciantului Iacob Thierer, binecunoscut în cartierul Văcăreşti.
Interogat, soţul victimei declarase: „Azi dimineaţă, la ora 8, am plecat de-acasă. La ora 9 am revenit, ca de obicei, cu nişte cumpărături. Am schimbat cu soţia mea câteva cuvinte. Ea şi-a exprimat dorinţa de a ieşi în oraş. Eu am plecat apoi singur, nemairevenind decât la ora 1, la masă. Când am intrat în sufragerie, am dat peste corpul neînsufleţit al soţiei mele. Din casă lipseau toate hainele mele şi ale soţiei”.
Au început cercetările. Medicul legist a constatat că femeia a fost ucisă cu 13 lovituri de briceag date în partea stângă a gâtului şi cu 9 lovituri în dreptul inimii. La cap, lângă ochiul drept o pată vânătă produsă de un corp tare. Palmele victimei aveau crestături de cuţit, ceea ce denotă că între victimă şi asasin a fost o luptă. O vecină, Paulina Leibovici a declarat autorităţilor următoarele: „Cam pe la ora 11 dimineaţa am văzut ieşind din locuinţa soţilor Thierer un domn elegant, de statură înaltă, care avea cu el două geamantane mari. M-a văzut şi foarte politicos mi-a spus: ,,Bună ziua”. Apoi întorcând capul, ca și cum ar fi vorbit cu doamna Thierer i-a spus: „Voi preda complimente luiIancu la Bacău””. Însă se pare că acesta era un frate de-al victimei.
S-a mai putut stabili că înainte de a ucide, criminalul a cerut victimei un pahar cu apă, care a fost găsit apoi pe masa din sufragerie. S-au fotografiat amprentele de pe sticlă.
Un văr de-al doţului victimei, dl. Iosif Therier, a declarat că în dimineaţa crimei a trecut prin faţa casei, şi, ca de-obicei, a bătut în geam. Era ora 10 jumătate. În alte dăţi, doamna Thierer ieşea şi vorbea cu dl. Iosif Thierer. Dar, de astă dată n-a mai ieşit nimeni să răspundă la bătaia din geam. La acea oră crima se consumase, pesemne. Criminalul trebuia căutat printre cunoscuţii casei. Soţia lui Iacob Thierer nu obişnuia să dea drumul în casă la necunoscuţi: întâi ieşea la fereastră să vadă cine e, apoi deschidea uşa.
La începutul lunii mai 1946, aceeaşi presă a vremii vorbea de faptul că au fost prinşi asasinii Clarei: doi cunoscuţi infractori, anume: Puiu Bernstein, în estate de 34 ani şi Iosif Bergher zis Ionel, ambii originari din Galaţi.
Un amănunt impresionant: cu 5 luni înainte de crimă, familia Thierer fusese lovită acum de o mare tragedie. În noiembrie 1945, unica fiică, în vârstă de 17 ani, având o decepţie sentimentală, s-a aruncat înaintea tramvaiului, în faţa cimitirului Filantropia, fiind omorâtă pe loc. Această tragedie a provocat doamnei Thierer o puternică depresie sufletească. Această familie a avut vreun blestem?
