Timp de sute de ani, istoria ne-a lăsat să ne întrebăm ce boală i-a ucis pe azteci la mijlocul anilor 1500. Mulți au presupus că aztecii au fost omorâţi de boli europene precum variola. Sau a fost vorba de o epidemie virulentă de ebola (sau asemănătoare ei). Cu toate acestea, testele ADN au scos la iveală noi dovezi despre ceea ce i-a ucis cu adevărat pe 80% dintre azteci. Oamenii de știință au extras ADN-ul din dinții azteci găsite în diverse schelete și au descoperit prezența unei tulpini de Salmonella, numită Paratyphi C., care se manifestă ca o febră tifoidă. Paratyphi C s-ar fi putut fi răspândit prin hrană sau apă.
Alții bănuiesc că această tulpină de Salmonella a fost răspândită prin rozătoare. Spaniolii i-au forțat pe azteci să lucreze în condiții deplorabile de muncă, punându-i în apropierea rozătoarelor. Potrivit lui Ashild Vagene, de la Institutul Max Planck pentru Știința Istoriei Umane, şi unul dintre cercetătorii care au contribuit la cercetarea istorică, scheletele nu prezintă de obicei urme de boală. Însă, în acest caz, cercetătorii au putut folosi o nouă tehnică de screening, Megan Alignment Tool (MALT), pentru a identifica secvențele ADN de Salmonella.
Totuşi, acest ADN care a demonstrat prezenţa unei infecţii bacteriene a fost extras doar din 29 de schelete de azteci decedați, din milioanele care au murit. Mai mult, o afecțiune asemănătoare Salmonella nu ar provoca sângerare facială.
Francisco Hernandez, care a fost medicul regelui spaniol Filip al II-lea, a oferit o relatare scrisă foarte detaliată a stării care i-a afectat pe azteci. Simptomele includeau febră, dureri de cap, vertij, urină închisă la culoare, limbă neagră, noduli mari pe gât și față, probleme neurologice și, mai ales, sângerare pe la ochi, nas și gură. Cercetătorii acceptă descrierea lui Hernandez, deoarece el a fost, fără îndoială, persoana cu cele mai multe cunoștințe medicale ale vremii. Aceste simptome însă nu se potrivesc cu vreo anumită boală.
Începând cu 1545, aproximativ 15 milioane de azteci au murit în decurs de 5 ani. Aztecii au numit această boală distructivă cocoliztli. Noi dovezi au arătat că cocoliztli a fost agravat de schimbările climatice. Între 1545 și 1576, a existat o „megasecetă” care a cuprins întreg continentul, fiind cea mai gravă secetă din Mexic de peste 600 de ani. În afară de asta, aztecii au mai fost decimaţi de sacrificiile umane, dar şi de epidemia de variolă, însă acestea sunt responsabile pentru pierderea a maximum 25% din populație.
