Conform istoricului Herodot, în Dobrogea ar fi existat o colonie de egipteni pe malurile Pontului Euxin (Marea Neagră). Despre aceşti colonişti apăruţi din Orient se vorbeşte şi în „Argonautica” (poem epic grecesc scris de Apollonius Rhodius în secolul al III-lea î.Hr.). Chiar şi la istoricul Strabo găsim pasaje întregi care atestă prezenţa egiptenilor în cuprinsul Dobrogei.
Mai multe inscripţii antice au fost descoperite în zona rurală de la Tomis şi în apropiere de Histria, ele fiind în număr de 8 (opt). În ele se vorbeşte despre o populaţie misterioasă de origine orientală, care a apărut în Dobrogea. O populaţie care a avut vreme să lase urme vizibile despre existenţa ei. Populaţia a fost adusă din Orientul Mijlociu, odată cu marele exod semit şi palestinian ordonat de împăratul Hadrian în secolul II. Ea s-a instalat pe undeva la nord de cetatea Tomis, şi de la ea au rămas inscripţiile descoperite de arheologi.
Satul în care s-au instalat în zona rurală a Tomisului s-a numit Vicus Secundim. Această populaţie a fost adusă special în Dobrogea după al doilea război oriental, purtat de Falco la ordinul împăratului Hadrian împotriva iudeilor. Este vorba despre acelaşi Falco ce fusese guvernator în Moesia Inferioară sub împăratul Traian. Războiul, nimicitor pentru populaţia din Palestina, a făcut ca sute de mii de palestinieni să fie deportaţi în toată lumea romană, până în Anglia. Aşadar, o parte dintre aceşti exilaţi ar fi rămas şi la Tomis. Priceperea lor în construcţii subterane legate de alimentarea cu apă a putut să fie folosită la construcţia galeriei subterane de la Tomis. Galeria există, s-a aflat şi se află în funcţiune, fără să fie astăzi exploatată. Cele trei piese confecţionate din calcar jurasic cu inscripţia Vicus Secundinii, care provin din zona carierei Ovidiu, sugerează că putem localiza aşezarea în cetatea la marginea de vest a Lacului Siutghiol (Mamaia).
