În cartea sa intitulată „Secretul străvechi al florii vieţii”, inițiatul Drunvalo Melchizedek afirmă că teritoriul Atlantidei s-a ridicat din ocean acum 60-70.000 de ani. În cadrul civilizației foarte avansate care s-a dezvoltat de-a lungul a zeci de mii de ani, pe nivelul cel mai înalt de evoluție spirituală s-au aflat așa-numitele „Ființe Înălțate” sau „Maeștri Iluminați”.
De la un anumit moment, în Atlantida știința a început însă să fie înțeleasă într-un mod greșit, iar aceasta a condus la o schismă față de legile spirituale care, în cele din urmă, a provocat un cataclism nemaipomenit. Drunvalo Melchizedek spune că odată cu scufundarea Atlantidei s-a produs și un teribil accident al alunecării dimensiunilor realității și pătrunderea într-un fel de stranie falie temporală, între două cuante de timp, fenomen care produce și în prezent puternice anomalii în zona pe care o numim „Triunghiul Bermudelor”.
În afară de celebrul Platon care vorbeşte despre Atlantida, aceeași tematică o regăsim la unele popoare din Asia, din America de Sud și din Africa. În jurul anului 4.000 de ani î.Hr., în „Cartea egipteană a morților” se afirmă că „Regele Toth guverna peste Insula din Vest, care a fost distrusă de ape și i-a adus pe conducătorii supraviețuitori pe țărmurile Egiptului”.
În „Vishnu Purana”, o străveche carte indiană, există referiri la „Atala, Insula Albă din Oceanul Vestic”. În „Mahabharata”, o altă epopee indiană, în cartea Kama Parva, se menționează că la capătul unui război care a durat 10 ani, „Atala și toți locuitorii ei s-au scufundat în Oceanul din Vest”.
Pe continentul american întâlnim multe locuri ale căror denumiri indică o foarte posibilă conexiune cu fosta civilizație din Atlantida. Iată câteva dintre acestea: Atlan (în istmul Panama), Aztlan (în mitologia aztecă), Atitlan (în Guatemala), Mazatlan (în Sinaloa), Azatlan (în zona lacului Michigan), Aztalan (în statul Wisconsin), etc.
