În acest articol, vom vorbi puţin de familia medicului, filozofului şi celebrului matematician Girolamo Cardano (1501-1576), apreciat şi astăzi pentru formula rezolvării ecuaţiilor de gradul al treilea, ca şi pentru inventarea a ceea ce se numeşte „articulaţiile lui Cardano”, un fel de suspensie ce permite rotaţia unui corp în toate direcţiile.
Tatăl lui Cardano a fost un bâlbâit. În ceea ce o priveşte pe mamă, aceasta avea un caracter coleric. Ea a încercat, fără succes, să nu-l nască. Din cauza unei încăierări, de pe vremea când era copil, Girolamo avea lipsă câteva oase din craniu, iar altele erau zdrobite.
Oricum, Girolamo Cardano era un om excentric, bizar. Prin cele peste 200 sute de tratate pe care le-a scris, s-a impus ca un matematician de geniu. Scria fiind convins că, asemenea lui Socrate, este îndrumat de un daimon (spirit) binevoitor.
Girolamo Cardano a avut doi fii, amândoi nebuni. Unul dintre ei, considerat de contemporani matematician excepţional dotat, a fost condamnat la moarte prin otrăvire pentru numeroase fărădelegi. Celălalt, un pătimaş jucător de cărţi, ceea ce a dus la ruinarea familiei, era alcoolic şi hoţ, fiind întemniţat de multe ori prin diferite oraşe ale Italiei. A făcut numeroase denunţuri calomniatoare împotriva tatălui său numai din dorinţa de a-l vedea arestat şi pe el.
Ajuns în mare mizerie, Girolamo Cardano s-a refugiat, spre sfârşitul vieţii, la Roma, unde a trăit din ajutorul dat de papa Grigore al Xlll-lea.
