Henric al III-lea (sau Henry al III-lea), născut în anul 1551, a fost ultimul dintre regii Franţei ai dinastiei de Valois, domnind între anii 1574 şi 1589. El dovedește în timpul domniei sale, marcată de războaiele religiei, o vie voință de unitate națională. Fiind al treilea fiu al regelui Henric al II-lea și al Caterinei de Medicis, numit duce de Anjou la început, apoi de Orleans, el se evidențiază strălucit în bătăliile de la Jarnac și Moncontour (1569) contra protestanților.
Ales rege al Poloniei (1574) datorită intrigilor mamei sale, revine curând în Franța pentru a-i urma la tron fratelui său, Carol al IX-lea, apoi se căsătorește cu Louise de Vaudemont, în 1575, de la care nu are niciun copil. Inteligent și cultivat, înconjurat de favoriți – „mignons” (era instabil, trecând de la o religiozitate superstițioasă la cea mai mare imoralitate, „mignonii”- fiind iubiți ai săi) – cărora le acorda un credit excesiv, Henric al III-lea nu reuşeşte să se impună grupărilor care sfâşiau atunci Franţa.
După ce a luptat contra protestanţilor, se alătură grupării Politicilor, catolici concilianţi, şi semnează în 1576 pacea ,,lui Monsieur*, urmată de edictul de la Beaulieu. Aceasta provoacă formarea Ligii, conduse de Henri de Guise, dar Henric al III-lea care îi luase conducerea, nu reuşeşte să-şi ralieze pe catolicii intransigenţi care îl obligă să reia lupta contra protestanţilor, care se încheie cu pacea de la Nerac (1580).
Moartea fratelui Iui Henric al III-lea, ducele de Anjou (1584), redeschise ostilităţile, deoarece casa de Guise, care uneltea pentru a obţine coroana, nu putea să accepte ca Henric de Navarra (viitorul al Henric lV-lea), protestant, să devină moştenitorul legitim al tronului. A fost războiul numit al ,,celor trei Henric”: Henric al III-lea, în fruntea regaliştilor, Henric de Guise, şeful Ligii Catolice şi Henric de Navarra, şeful protestanţilor.
Slăbit de infrângerea lui Joyeuse (favorit al lui Henric al III-lea) la Coutras (1587) şi de popularitatea familiei de Guise, susţinută de spanioli, Henric al III-lea trebui să părăsească Parisul după Ziua Baricadelor (1588). Regele unelti atunci să fie asasinat, la Blois, ducele de Guise (1588) şi se împăcă cu Henric de Navarra. Dar, când încercă să ia Parisul din mâinile Ligii, a fost asasinat de un dominican fanatic, Jacques Clement.
