În „Revista Istorică Română” 1935 / 1936, există un articol interesant semnat de cercetătorul Al. Iordan şi intitulat „Mihai Viteazul în folclorul balcanic”. Autorul articolului face mai multe cercetări ale unor surse de la sus de Dunăre, unde numele lui Mihai Viteazu figurează în numeroase balade populare, mai ales bulgărești. Acolo numele lui Mihai este des întâlnit și faptul se poate explica ținând seama că, în acea vreme toți creștinii din Peninsula Balcanică fiind subjugați de turci, privirile lor erau îndreptate către principatele românești unde au găsit întotdeauna sprijin și solicitudine și în orice mișcare armată, îndreptată împotriva turcilor, vedeau un prilej de a fi scăpați și ei din robie.
În folclorul bulgar, numele de Mihai Voievod e foarte des întâlnit, uneori cu titulatura de „domnitor al Ţării Românești și al Moldovei”. Numele lui Mihai însoțit de calificativul atât de cunoscut la noi de „Viteazu(l)”, de asemenea nu e necunoscut folclorului bulgar.
Dar, ce e mai ciudat e faptul că într-una din balade, voievodul român se căsătorește cu sora sa, Stăncuţa (sic!), luând totodată ca slugă pe propria-i mamă, care apare constant cu numele de Vişa grecoaica:
„I-a robit, i-a robit Mihai Voevodul
Şi și-a robit pe sora sa, Stăncuța
Stăncuța, ca să-i fie soție (stăpână) credincioasă.
Pe mamă-sa a luat-o ca roabă bătrână
Roabă bătrână, slujnica Vișa.”
Ce va fi determinat pe anonimii cântăreți bulgari să pună pe seama lui Mihai Viteazul acest incest, e greu de explicat, deoarece niciunul din izvoarele care se referă la familia lui Mihai, nu arată să fi existat vreo înrudire de sânge între el și soția sa, Doamna Stanca. De aceea, în cazul de față, e posibil să ne găsim înaintea unei substituiri de persoane. Această baladă va fi existat cu mult înainte de Mihai Viteazul și cântărețul bulgar a înlocuit pe eroii inițiali, prin voievodul muntean și soția sa. Balada ne atestă că soția lui Mihai se numea Stanca, așa precum a arătat istoricul Gr. Tocilescu, şi nu Florica, cum au afirmat unii istorici.
