Horia, întors în primăvara anului 1784 din Viena în Munții Apuseni, începe o agitație intensă pentru a ridica pe țăranii nemulțumiți împotriva feudalilor maghiari. Cutreierând satele răsfirate ale Munților Apuseni, arăta celor adunați o scrisoare privilegială scrisă pe pergament și o cruce de aur dăruită de împăratul habsburg Iosif al II-lea. Această scrisoare privilegială ar fi cuprins, după afirmația lui Horia, drepturile acordate românilor din partea împăratului.
Rapoartele prefecților, ale autorităților militare și miniere, precum și scrisorile particulare, relevă convingerea țăranilor români răsculați că mișcarea lor împotriva nobilimii pleacă din ordinul împăratului Iosif. În loc ca răsculaţii să primească așteptatul ajutor din partea autorităților imperiale, armatele imperiale au înăbușit mișcarea la sfârșitul anului 1784.
Despre audiența decisivă a lui Horia din aprilie 1784, în care împăratul Iosif i-a dăruit lui Horia crucea de aur lipsesc informații contemporane. Iosif al II-lea era supărat pe nobilimea maghiară, dușmană reformelor sale, aşa că Horia i-ar fi propus împăratului să răscoale poporul român împotriva lor. La propunerea aceasta, Iosif, după o informație nesigură, ar fi spus „thut ihr das”, adică „fă asta”, cuvintele fiind socotite ca un îndemn direct la răscoală. Cuvintele amintite s-au păstrat într-o scrisoare a lui Ribiczer (8 aprilie 1830), care a primit informația de la căpitanul Sodler.
Dar, o altă enigmă avem în legătură cu revoluţionarul Horia. A avut el legături cu societatea secretă politico-religioasă din Viena „Frăția de Cruce”? S-a presupus că Horia ar fi intrat in cursul iernii 1783-1784 în legătură cu această societate care căuta să-i sprijine pe românii din Transilvania și Banat, primind ajutorul material și moral al Fraților de Cruce. Cercetătorul istoric Silvestru Moldovan, referindu-se la „omul enigmatic”, însoțitorul lui Horia la începutul mișcării, își punea întrebarea într-o lucrare din 1911: „Cine a fost deci omul enigmatic care a apărut prin sate, însoțit de Horia? Nu se știe până azi. Dar, considerând legăturile ce le avea Horia cu cu societatea „Orientul Interior”, ne întrebăm: oare n-a fost necunoscutul marele maestru al societății „Orientul Interior” sau maestrul lojer din Viena?”
Izvorul întrebuințat pentru a susține legăturile lui Horia cu „Frăția de Cruce” a fost articolul „Etwas zur Charakteristik der Wallachen”, apărut în „Provinzial nachrichten aus den k. k. Staaten” (5 August 1786, No. 52), reprodus mai târziu în revista „Hazank”.
Există un alt indiciu cu privire la legătura posibilă a lui Horia cu societățile secrete din Viena: protocoalele de prezență ale lojei francmasonice din Viena „La cei trei Vulturi”, care atestă ca membru pe contele Gyulay, care l-a însoțit pe Mihail Popescu, partizan al lui Horia. Se poate să nu fie decât o simplă coincidență faptul că Gyulay a fost membru al acestei societăți secrete, dar s-ar putea admite că Mihail Popescu n-ar fi fost străin de loja „La cei trei Vulturi”, făcând aici cunoștința contelui maghiar.
