Istoria Romaniei

Mihail Kogălniceanu, secretul unui cifru şi bizara „Republică de la Ploieşti” din 1870

Distribuiti

Se menționează undeva că, fiind proaspăt numit ministru, marele Mihail Kogălniceanu a chemat la el un cifrator și i-a întins o criptogramă, cerându-i s-o descifreze repede, deoarece era așteptată de primul-ministru.

„Hai, adu-ți sculele și apucă-te de lucru aici, în biroul meu”, spuse Kogălniceanu. „Păi, excelență, n-am altă sculă decât codul pe care îl cunosc”, răspunse cifratorul. Kogălniceanu pare mirat: „Bine, spune-mi ce reprezentare cifrată are expresia «Cancelarul Andrassy»?” Omul de la cifru rămâne năuc; avea în fața lui un membru al guvernului inițiat în tainele criptografiei!

„Vezi că nu știi, a continuat Kogălniceanu, privindu-l îngăduitor pe sub ochelari… Un cifrator nu este un funcționar oarecare. Dacă nu respectă întocmai și regulile de punctuație, poate schimba sensul unei fraze sau al unui paragraf întreg și atunci se dă altă culoare textului”.

Lui Mihail Kogălniceanu îi era, probabil, proaspăt în minte faptul că o mișcare antidinastică, cu sorți de izbândă, a eșuat tocmai datorită unei greșeli de cifrare. Era la începutul anului 1870. Mișcarea anticarlistă, cu ramificații în toată țara, avea în fruntea ei pe Eugen Carada, prim-redactor la ziarul „Românul”. El organiză la București un Comitet de conducere, având drept scop detronarea lui Carol I. Acțiunea urma să izbucnească, la 8 august 1870, simultan, în mai multe localități, inclusiv în tabăra militară de la Furceni.

În ultimul moment, ofițerii din tabără au cerut o amânare de câteva zile, invocând motivul că pregătirile lor n-au fost încă încheiate. Printr-un mesaj cifrat, al cărui cod nu s-a păstrat, Comitetul de conducere a comunicat, prin telegraf, tuturor centrelor din țară anularea ordinului de începere a acțiunii.

Mesajul n-a putut fi descifrat însă la Ploiești și astfel, în zorii zilei cu pricina, Al. Candiano-Popescu, proclamând „revoluția”, se declară prefect al județului Prahova, ocupă oficiul poștal și telegrafic și cheamă apoi dorobanții și grănicerii de la Predeal în oraș. Dar degeaba. „Republica de la Ploiești” n-a trăit decât… o singură zi!


Distribuiti

Articole asemanatoare

Cum s-a desfiinţat obiceiului sărutării mâinii domnitorilor valahi

admin

Un general american a rămas perplex când a vizitat România comunistă în 1975: nu i-a venit a crede cum erau românii…

admin

Din secretele Ioanei Radu, regina romanţei româneşti

admin

Istoria fabuloasă a marelui tezaur din România „Cloşca cu pui de aur”

admin

Descriere ciudată a ţărilor române în anul 1780: Sibiul e la fel de măreţ ca Viena, din râul Dâmboviţa se culege aur, iar în Moldova se găsesc boii cei mai mari din Europa!

admin

Constantin Mavrocordat, domnitorul îndrăzneţ care a luptat împotriva ciocoilor şi care i-a scos pe turci din ţară

admin