Istoria Romaniei

Românii ar trebui să-i poarte recunoştinţă veşnică împăratului francez Napoleon al III-lea. Fără el, Unirea de la 1859 nu s-ar fi putut realiza

Distribuiti

Toată lumea știe că fără concursul împăratului francez Napoleon al III-lea (1808-1873) cele două principate, Muntenia şi Moldova, nu s-ar fi putut uni, formând o singură ţară în 1859. Mai mulţi patrioţi români au lucrat atunci, din toate puterile, ca moldovenii şi muntenii să se unească, iar printre ei îi găsim pe Alexandru Ioan Cuza, Ion Brătianu, Lascăr Catargiu, Anastase Panu, Mihail Kogălniceanu, etc.

Şi dintre toţi aceştia, Ion Brătianu e acela care a lucrat şi a contribuit mai mult la unirea principatelor. El a mers până acolo, încât a izbutit să dobândească simpatia d-nei de Cornu. Aceasta era prietena intimă a împăratului Napoleon al III-lea. Prin dânsa, Ion Brătiariu ţinea la curent pe împăratul Franţei de toate întâmplările şi intrigile care se ţeseau la Bucureşti şi la Iaşi. Congresul de la Paris hotărâse ca sultanul să convoace o adunare, adică un divan ad-hoc, atât în Muntenia, cât şi în Moldova, şi aceste divanuri să arate în ce mod doresc să se organizeze principatele româneşti.

Caimacamul Moldovei, Nicolae Vogoridi, sprijinit de Austria şi Turcia, a falsificat alegerile. El a şters pe toţi unioniştii de pe listele electorale, a redus numărul alegătorilor şi astfel a reuşit să scoată o majoritate de deputaţi anti-unionişti. Ce-au făcut atunci marii patrioţi ai ţării noastre? Niculae Vogoridi avea ca amantă o franţuzoaică. Această amantă, în schimbul unei sume de 200.000 galbeni, fură de la caimacamii Vogoridi dosarul alegerilor şi-l dădu Comitetului Naţional. Comitetul îl duse consulului francez de la Iaşi, Victor Place, un partizan al Unirei şi acesta îl înmână împăratului Napoleon al III-lea. Marele filo-român, împăratul Franţei, se duse la Osborne, unde s-a întâlni cu Victoria, regina Angliei, şi îi arată dosarul alegerilor din Moldova. Cei doi au hotărât să dea ordin ambasadorului englez şi cel francez de la Constantinopol ca să ceară Porţii imediata anulare a alegerilor lui Vogoridi. Aşa s-a şi făcut.

Dar ajutorul pe care ni l-a dat Napoleon al III-lea nu s-a mărginit aici. Când s-a ales Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei şi Munteniei, Austria şi cu Turcia s-au opus; împăratul Napoleon ne-a luat atunci apărarea, a stăruit din toate puterile şi Unirea s-a făcut. Mai târziu, când Cuza a fost detronat, împăratul Napoleon a sprijinit alegerea prinţului Carol de Hohenzollern, care a devenit apoi rege şi a trecut azi în istoria ţării noastre cu numele de Carol I. Iată ce-a făcut Napoleon al III-lea pentru România şi iată de ce noi, toţi românii, ii datorăm o pioasă și eternă recunoştință.


Distribuiti

Articole asemanatoare

Câte morminte de boieri şi domnitori se găsesc ascunse în Biserica „Sf. Nicolae” din Brașov?

admin

Viaţa tumultoasă a lui Nicolae Rosetti-Roznovanu, ministrul care nu a apucat să vadă Unirea de la 1859

admin

Asemenea militari se nasc o dată la 100 de ani: generalul Mihail Cristodulo Cerchez, eroul Războiului de Independenţă din 1877 – 1878

admin

Istoria fabuloasă a marelui tezaur din România „Cloşca cu pui de aur”

admin

Enigmaticul Radu Negru, întemeietorul Ţării Româneşti, este descendentul unui cavaler templier francez? Se pare că da…

admin

Încă de acum 400 de ani, cărturarii arătau că toți moldovenii, muntenii şi ardelenii sunt toţi de un singur neam: români

admin