Pe 13 mai 1858, la Viena murea Nicolae Rosetti-Roznovanu, ministrul Finanţelor în Moldova, mare spătar al Moldovei şi deputat. Acesta provenea din bogata şi influenţa familie Ruset (Rosetti), ramura Roznovanu. Stră-străbunicul său a fost „cel mai bogat om din Moldova” – Iordache Ruset, iar tatăl său, Iordache Rosetti-Roznovanu, mare vistiernic şi caimacam al Moldovei (în 1806), a clădit Palatul Roznovanu (actualul sediu al Primăriei Municipiului Iaşi). Mama lui Nicolae fusese Pulcheria (Profira) Balş, provenind din celebra familie boierească Balş.
Privilegiat din naştere prin numele, averea, poziţia socială şi prestigiul familiei sale, el a beneficiat de o educaţie aleasă, începută cu profesori particulari şi completată prin călătorii culturale în străinătate. În 1818, a întreprins o călătorie la Paris, unde a cunoscut oameni de cultură şi de ştiinţă, a vizitat şcoli şi a luat contact cu învăţământul parizian, pe care l-a promovat apoi şi în Moldova, s-a interesat de manufacturi şi a fost ales membru al unei societăţi pentru încurajarea industriei.
Făcând parte dintr-o familie puternică, bogată şi ambiţioasă, angrenată la vârf în politica şi administraţi aprincipatului moldovean, Nicolae a urmărit constant obţinerea domniei, făcând opoziţie domnilor în funcţie, implicându-se îndiverse comploturi şi intrigi, cu ramificaţii interne şi internaţionale, şi consumând multă energie, cerneală şi bani în acest scop.
În noiembrie 1811, Nicolae s-a căsătorit cu Ecaterina Ghica, care era mai mare decât el şi se afla la a doua căsătorie. Diferenţele de vârstă şi de caracter, au dus la destrămarea căsniciei. Din acest mariaj au rezultat trei fete, Ruxandra, Maria şi Pulheria, care vor fi însă crescute de bunicul lor, marele vistiernic Iordache Rosetti-Roznovanu, şi vor fi educate în cea mai bună şcoală de fete nobile din Rusia.
După divorţ, Nicolae s-a căsătorit mult mai târziu (în 1842) cu Maria Ghica-Comăneşti (cunoscută ca şi „Marghioliţa”, considerată de contemporanii săi drept una dintre cele mai frumoase femei din Moldova primei jumătăţi a secolului al XIX-lea). Ei au avut 3 copii, dintre care cel mai cunoscut a fost „Nunuţă”, cel care, la îndemnul mamei sale, printr-o mică „revoluţie” a vrut să fie domnitorul unei Moldove independente după unirea sa cu Muntenia din 1859.
