Istoria Romaniei

Cum îi întâmpinau românii pe ostaşii turci în 1848: cu flori, dansuri şi ovaţii de genul „Să trăiască sultanul!” Aşa de mult i-am iubit pe turci?

Distribuiti

Imagine: wikipedia.org (Commons Creative – free)

În „Amintirile” colonelului Grigore Lăcusteanu (1813-1883), acesta ne vorbeşte printre altele şi de Revoluţia de la 1848. Iată un fragment în care acesta ne vorbeşte despre venirea turcilor în ţară şi cum au fost primiţi ei de populaţia locală.

* Poarta au trimis pe Soleiman Paşa, cu zece mii de soldaţi, să intre în ţară să restabilească ordinea.

* La 30 iulie au intrat în Giurgiu Soleiman Paşa, cumnatul Sultanului Abdul Medjid Chan şi Omer Paşa renegatul, comandantul armatei turceşti, însoţiţi de un escadron. Primirea turcilor, atât la Giurgiu cât şi la Bucureşti, au fost triumfală. De la Giurgiu până la Bucureşti sute de trăsuri acompaniau pe turci, mii de vagabonzi şi desculţi, şi chiar sate întregi, îl petreceau pe jos strigând: „Să trăiască Sultanul!”, „Să trăiască Soleiman Paşa!”

* La bariera Capitalei, arcuri de triumf cu inscripţia „Renaşterea României!” Sosind la barieră, au deshămat caii de poştă de la careta turcului şi mitocanii l-au tras cu mânile până la palat unde îl instalase.

* Seara, luminăţie în tot oraşul (mai mult de frică decât de bună voie). A treia zi după sosire, i-au dat un bal popular la şoseaua Kiseleff. Între invitaţi, cavaleri şi dame din popor, jucau şi ţiganii şi ţigancele (căci îi emancipase guvernul revoluţionar, luându-le câte două ruble de ţigan; aceşti bani i-au adunat şi mistuit un vagabond anume Cesar Boliac).

* În fine, cât au şezut turcul în Bucureşti, l-au desfătat în ziafeturi, mese şi luminaţii. Turcul au rămas încântat de toate acestea şi au scris sultanului, relatând multă afecţie şi ataşament ce au găsit în poporul român pentru sultan.


Distribuiti

Articole asemanatoare

Românii ar trebui să-i poarte recunoştinţă veşnică împăratului francez Napoleon al III-lea. Fără el, Unirea de la 1859 nu s-ar fi putut realiza

admin

A fost iradiat Nicu Ceauşescu, pentru ca astfel să se îmbolnăvească mortal?

admin

Cronicar grec din secolul al XV-lea: „Mircea cel Bătrân e principele Daciei (…) Dacii întrebuinţează un grai asemănător cu al italienilor”

admin

Cel mai vechi proces verbal românesc: un document din 2 ianuarie 1742, în care se vorbeşte de moartea boierului Gheorghe Ursachi

admin

Legendele incredibile a două femei-haiduc din istoria României: „Roşia haiduca” şi „Floarea haiduca”

admin

Misterul funcţiei de „mare logofăt” din domniile vechi ale Moldovei şi Ţării Româneşti

admin