În revista „Familia” nr. 30 / 1890, întâlnim un articol foarte interesant despre mormântul lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Putna. În el se vorbeşte despre comisia oficială de la Viena, care în noiembrie 1856, la stăruinţa egumenului de la Putna, Artimon Bortnik, a deschis mai multe morminte „aflătoare în biserica Mânăstirii Putna (…) aparţinând domnitorului Moldovei Ştefan cel Mare şi membrilor familiei sale”. Astfel, comisia a aflat că marele domnitor moldovean fusese înmormântat direct pe 13 bare de fier, având capul decapitat (citiţi mai multe în acest articol: Un mister şocant: Ştefan cel Mare n-a fost înmormântat într-un sicriu, ci direct pe 13 bare de fier, având capul decapitat! De ce?).
Însă, articolul din revista „Familia” din 1890 ne face şi următoarea dezvăluire: mormântul lui Ştefan cel Mare a fost pur şi simplu jefuit / profanat de cel puţin 2 ori, înainte de deschiderea sa din 1856. O dată de domnitorul Vasile Lupu, în secolul al XVII-lea, în timpul domniei sale (1634 – 1653), iar a doua oară de chiar Mitropolitul Moldovei, Iacov, în februarie 1758. În articolul din 1890 se spune că „cronicarul Niculau Niculcea zice că Vasilie Lupul a stricat mănăstirea Putna, căutând după bani, şi că silit fiind V. Lupul de rebelul Gheorghiţă Ştefan de a părăsi Iaşii, au făcut Cazacii lui Timuş din plumbul luat de pe acoperimântul mănăstirii Putna glonţuri de puşcă”. Cum cei doi voievozi rivali (Vasile Lupu şi Gheorghe Ştefan) s-au luptat pentru domnie în aprilie 1653, rezultă că mormântul lui Ştefan cel Mare a fost jefuit în anul 1653. Autorul din revista „Familia” sugerează că, odată cu acest jaf, ar fi fost furate coroana şi sabia lui Ştefan cel Mare, cu care domnitorul ar fi fost înmormântat.
A doua oară, mormântul lui Ştefan cel Mare a fost deposedat de pietre preţioase şi inele în 1758, odată cu deschiderea mormântului lui Ştefan. Citez din articolul din revistă: „(…) Răvașul acesta este de la pre S. S. mitropolitul Iacob, în care a scris despre trimiterea lucrurilor, ce s-au aflat în mormântul naei, spre a face din ele două coroane pentru icoana binefăcătore. Toate obiectele însă nu s-au scos de mitropolitul Iacob, căci scrisorea misterioasă aminteşte numai de pietre scumpe, inele şi semne distincţionale, şi nici deloc de corona, sabia, pe care obiecte n-au găsit comisia împărătească nici într-un mormânt deschis”.
