În 1209, la îndemnul papei, o armată formată din circa 30.000 de ostaşi a năvălit asupra zonei Languedoc, situată la poalele de nord-est ale Pirineilor, aflată acum în sudul Franței. Ţinutul a fost prădat, recoltele au fost distruse, orașele și cetățile au fost rase din temelii și toată populația a fost trecută prin foc și sabie. Au fost exterminați zeci de mii de oameni, fiind primul genocid din istoria modernă a Europei.
Când un ofițer l-a întrebat pe reprezentantul Papei cum i-ar putea deosebi pe eretici de adevărații credincioși, răspunsul a fost: „Ucideți-i pe toți. Dumnezeu va ști să-i deosebească!”
De ce papa a ordonat un asemenea atac barbar asupra unei zone din Europa? Languedoc era un principat independent, condus de o mână de familii nobile. Aici, educația se bucura de o deosebită considerație, filosofia și celelalte activități intelectuale fiind în plină ascensiune.
Însă, aici în Languedoc trăiau catarii, o sectă creştină ce respingea influenţa Bisericii Romano-Catolice, şi care prefera o cunoaștere directă, personală a lui Dumnezeu, o experiență religioasă sau mistică „la prima mână”.
Pentru catari, exista un război perpetuu, purtat între două principii ireconciliabile – lumina și întunericul, spiritul și materia, binele și răul. În timp ce creştinismul recunoaște existența unui singur Dumnezeu suprem, al cărui adversar, Diavolul, îi este inferior, catarii susțineau că nu există un singur Dumnezeu, ci doi, al căror statut era mai mult sau mai puțin comparabil. Unul dintre aceștia – cel «bun» – era cu totul lipsit de trup, era o ființă pur spirituală, nepătată de atingerea materiei, un Dumnezeu al iubirii. Celălalt era un dumnezeu rău, creatorul acestei lumi. Aşadar, pentru catari, Universul nostru era făurit de un „dumnezeu uzurpator”, „Rex Mundi” („Regele Lumii”).
În ochii Bisericii Romano-Catolice, adevărata erezie a catarilor consta în faptul că priveau creația materială ca fiind întru totul demonică, și că sugerau că Dumnezeu, din al cărui cuvânt se zămislise lumea, era un uzurpator. Dar, cea mai cumplită parte a acestei erezii era atitudinea lor față de însuși Hristos. Deoarece materia se confunda cu demonicul, catarii contestau că Iisus avusese o formă materială, fiind în același timp și Fiul lui Dumnezeu.
