În 1908, Institutul Smithsonian (un institut de învățământ și cercetare și un complex de muzee, administrate și finanțate de guvernul SUA și de fonduri caritabile), l-a angajat pe G.E. Kincaid pentru prima serie de fotografii ale Marelui Canion. Kincaid a străbătut valea fluviului Colorado și a descoperit mult mai mult decât se așteptase, pentru că a intrat într-un sistem masiv de caverne, care conțineau cazărmi militare pline cu arme cu tăiș și cu resturi umane mumificate, înconjurate de sute de armuri, scuturi, ornamente și unelte.
O statuie care aducea cu Buddha domina un altar în propria ei cameră sacră, cu pereții acoperiți cu scriere hieroglifică.
Institutul Smithsonian a răspuns raportului lui scris și l-a trimis pe S.A. Jordan ca șef al unei expediții; Kincaid i-a condus la caverne. Au cartografiat și au ridicat încărcătură după încărcătură de artefacte, apoi au montat la intrarea în cavernă o poartă de fier.
Revenind la Yuma, Arizona, profesorul Jordan a anunțat la o conferință de presă că o nouă expediție, cuprinzând 30 până la 40 de arheologi, geologi, topografi și fotografi, este pregătită pentru un asalt științific asupra cavernei și a conținutului ei. Știrea a făcut prima pagină în „Arizona Gazette” din 5 aprilie: „Explorări în Marele Canion. Misterele imensei și bogatei caverne scoase la lumină”.
Dar discutarea publică a descoperirii se oprește aici. În ultima sută de ani, numeroase cereri de lămurire s-au izbit de constanta negare a Institutului Smithsonian: nu a existat o asemenea descoperire și nu s-a lansat niciodată o asemenea expediție la comanda Institutului Smithsonian! Cine minte? Sau cine doreşte să ascundă istoria?
