Puţin cunoscut, Grigore Haralamb Grandea (1843-1897) a fost un poet, prozator, jurnalist și traducător român. Gazetar pasionat și destul de talentat, el a fost redactor-șef la mai multe periodice, printre care „Albina Pindului”, „Liceul român”, „Steaua Daciei”, „Tribuna”, „Bucegiu” și „Sentinela”. A scris pentru majoritatea ziarelor și revistelor importante ale țării, inclusiv pentru „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Trompeta Carpaţilor” sau „Universul literar”. Ca poet, el a fost un romantic tumultos și plin de patos; printre volumele sale de poezii publicate, amintim „Preludele”, „Miosotis”, „Poezii nouă” și „Nostalgia”.
Ca mediu familiar, poetul Grandea s-a născut într-o familie cu stare materială destul de înfloritoare, dintr-un tată arendaș, originar din Macedonia și o mamă, Maria, fiica unică a postelnicului Baldovin, o femeie care l-a învăluit de mic în cea mai caldă dragoste. Silit, la o vârstă fragedă, să suporte pierderea mamei sale, în împrejurările tragice ale focului din 1847 care a mistuit jumătate din Bucureşti, să aibă o mamă vitregă care nu a putut ocupa locul gol lăsat de mama adevărată în sufletul copilului, iar mai târziu, la vârsta de 12 ani, să rămână orfan și de tată, fără niciun sprijin, copilul Grigore Grandea s-a văzut lipsit până și de posibilitatea de a intra, în condiții normale, într-o școală, mama vitregă nelăsându-i deschise decât perspectivele unei ocupații negustorești, prin încercarea de a-l băga ucenic într-o prăvălie.
In adolescență, Grigore Grandea s-a bucurat de o reputație de bărbat frumos. Și pe drept cuvânt. E destul să-i privești portretul, spre a te convinge de acest lucru. Mulți au spus că prezintă asemănări cu Lord Byron (1788-1824) – celebru poet englez. Cum e posibil aşa ceva!? Şi totuşi, o legendă a luat naştere…
Alexandru Șonțu, unul din prietenii și admiratorii săi, într-o conferință ținută în 1916 la Ateneul Român și publicată în „Revista Literară”, spune că privind portretul din tinerețea poetului, „vezi o frumusețe şi un aer genial, care inspiră un sentiment de admirație. El se aseamănă mult cu marele poet al Angliei, Lord Byron”. Mai devreme, în 1895, poetul Alexandru Macedonski îi face următorul portret: „Poetul Grandea era de o statură sub cea mijlocie, plăcută, cu o mustață albită și cu una nu, totdeauna cu un zâmbet pe buze, zâmbet enigmatic, cu ochii vii, plini de foc, cu părul creț, îndatoritor, amabil, dar tăcut; nu puteai niciodată să-i pătrunzi cu totul cugetarea”, adăugând că „S-a zis – și mai ales privind portretul său de tinerețe, legenda câștigă multă putere – că bunica lui era o fiică naturală a lui Lord Byron. Grandea nu dezmințea versiunea. Pe cât știu o afirma”.
Dar, lucrurile s-ar putea să stea altfel. Grandea nu era strănepotul lui Lord Byron, ci chiar nepotul lui direct. O afirmaţie şocantă, dar care are în spate o poveste. Iată împrejurările în care Lordul Byron ar fi ajuns să aibă un urmaș – firește tot poet – pe meleagurile țării noastre. Ele sunt povestite de Grandea în „Monitorul Oficial”, provocat fiind de un articol al scriitoarei Beecher Stowe din „Macmillan’s Magazine” și prin care aceasta ar fi adus unele acuzații nedrepte Lordului Byron. Spre a spulbera calomniile, Grandea scrie o schiță biografică, însoțită de o caracterizare a operei „bunicului” său, povestind, printre altele, că în noiembrie 1809, pe când se găsea în Misolongia (oraş pitoresc din vestul Greciei), Lord Byron a cunoscut o fată de 15 ani, pe nume Janta, de a cărei frumusețe a rămas uimit. Mai târziu, în 1824, împrejurările agitatei sale vieți aruncându-i din nou în Misolongia, în mijlocul luptelor politice în care era angajat, „Lord Byron nu afla altă mângâiere decât în întâlnirile secrete cu Janta, care acum era de 30 de ani și al cărei soț era în România”.
Tot în 1824, Lord Byron moare: „După moarte, acea frumoasă femeie rămâne însărcinată cu dânsul. Soțul ei, care se afla în Valahia ocupat cu comerțul, aflând, o părăsi cu desăvârșire. Ea lâncezi câțiva ani în mizerie, scăldând fructul adulterului în lacrimile căinței. Când fuse aproape să moară, însărcină pe un văr al ei să aibă milă de micul copil. Acesta îl trimise tatălui vitreg care îl primi, dar nu-i permise să poarte nici numele său de Grandea. Copilul, care se numea Haralamb, luă din numele adevăratului său tată – George Noel Gordon Byron – pe acela de Georgiu și urmă a se numi Haralamb Georgiu.
Tatăl său vitreg nu-i dădu nicio educație, dar sângele care circula în vinele lui l-a făcut să învețe singur limba greacă veche și nouă, limba franceză și italiană. El îşi făcuse singur educație mult mai bună decât cea a celor care trecuse prin școlile înalte din țară. Vitregul său tată avea o stare destul de însemnată când muri, însă nu-i lăsă nimic junelui Haralamb și împărți toată averea la amici. Dar acest june nu se descurajă. Era născut și crescut în școala adversității. Prin munca lui își făcuse o poziție de căsătorie și se căsători. Își urmă viața cu onestitate. A lăsat doi fii care port numele lui și acela care nu i se permisese. Mormântul lui este în dreapta Bisericii Vergului din București. O mică cruce de piatră lângă altar arată locul unde se odihneşte cenușa acestui fiu al marelui poet”.
La o lună după apariția articolului lui Grandea despre Byron, poetul Vasile Alecsandri, într-o scrisoare de la Mircești trimisă lui Negruzzi, îi spune printre altele: „Grandea a probat în Monitor că este nepotul lui Lord Byron, fiindcă Lord Byron era fiul lui Haralamb Gheorghiu, care era fiul lui Gheorghiu Byron, care era fiul frumoasei Janta, nevasta lui Haralamb Grandea, a cărui oseminte zac în cimitirul Bisericii Vergo”. O atitudine profund ironică…
Oficial, Lord Byron a avut trei copii recunoscuți (unul legitim și doi ilegitimi), născuți din relații diferite. Singurul său copil legitim a fost poeta Ada Lovelace, născută din căsătoria cu Anne Isabella Milbanke. Ada a devenit o matematiciană celebră, considerată astăzi primul programator de calculatoare din istorie. Un alt copil a fost Allegra Byron, fiica sa ilegitimă, născută din legătura amoroasă cu Claire Clairmont (sora vitregă a scriitoarei Mary Shelley). Din păcate, Allegra a murit la o vârstă fragedă, la doar 5 ani. Al treilea copil ar fi Elizabeth Medora Leigh, născută din relația scandaloasă cu sora sa vitregă, Augusta Leigh. Deși oficial a purtat numele soțului Augustei, paternitatea lui Byron a fost acceptată pe scară largă în epocă.
