Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, în Ţara Românească, între multele atribuții ce reveneau Ministerului Treburilor Dinlăuntru, era și aceea a eliberării pașapoartelor. Întrucât în intervalul 1848-1855, interveniseră o serie de schimbări în planul vieții social-politice, determinate în special de Revoluția de la 1848, se petrecuse și o perturbare a bunului mers al cancelariilor ministeriale și județene, fapt pe care îl găsim reflectat în câteva cazuri interesante.
Astfel, din pricina grabei cu care se trecea de la o stare de lucruri la alta, tipurile de pașapoarte vechi erau utilizate, ștergându-se și modificându-se antetele, după cum era cazul: noul domnitor, guvernul provizoriu sau caimăcănia. Academia Română păstrează, între altele, pașaportul numărul 28, din 1848. Tipărit în limba română și turcă, „in folio”, ca toate pașapoartele din epoca respectivă, poartă pe verso vizele țărilor prin care posesorul a trecut.
Textul, în ambele limbi e alcătuit din două părți: în stânga, sunt semnalmentele, iar în dreapta textul propriu-zis: „Noi Grigore Dimitrie Bibescu VV/Domn al toatei Țărei Românești/sunt poftiți toți dregătorii civili și militari să lase slobod și fără împiedicare trecerea lui I Kir.. .născut în… șezător în… ce merge în.. .și la întâmplare de trebuință să i se facă cuviinciosul ajutor și ocrotire”. Pașaportul poartă sigiliul lui Bibescu.
Din același an, 1848, este și paşaportul nr. 217, dat la Brăila în timpul guvernului provizoriu. Aici, textul e scris în românește pe stânga și în franceză pe dreapta: „În numele poporului român, Locotenența Domnească al Țerei Româneșci/Dreptate, Frăție”. Ca text, între acest pașaport şi cel de mai sus nu există prea mare deosebire.
Şi aproape la fel sună și un pașaport din Moldova, același an, emis „în numele prea înălțatul domn al Moldovei, Mihail Gr. Sturza Voevod”: „Sunt poftiți toți dregătorii civili și militari a lăsa slobodă trecerea dumnealui ….. Locuitor în orașul Galați. Mergând la Constantinopol, la Turchia, pentru trebuințele sale și a-i da ajutor și protecție în caz de trebuință. Acest pașaport este bun, pentru unsprezece luni de zăbavă și această numai călătorie”. Ca rubrici, în coloana din stânga, găsim: „vârsta, statul, părul, sprâncenele, fruntea, nasul, bărbia, fața și osevite semne”.
