Istoria moderna

„Blonda de după colț” – filmul sovietic din 1984 care ne arată de ce comunismul a pierdut lupta cu Occidentul consumism

Distribuiti

În 1984 a fost lansată în URSS o comedie romantică, cu un puternic mesaj ideologic: „Blonda de după colț”, în care se spunea povestea iubirii dintre Nikolai, un astrofizician care decide să se angajeze magazioner într-un mare magazin din Moscova, și adevărata eroină a filmului – vânzătoa­rea Nadia, o bișnițăreasă remarcabilă, care reușea să facă rost de orice pe piața neagră din oraș.

Viața și relațiile ei îi dezvăluie capacitatea de a procura bunuri deficitare; în acest univers paralel consumist, la conducere este materialista Nadia, nu secretarul de partid. Ea are atâta încredere în influența ei, încât încearcă să vadă dacă nu-i poate face rost de Premiul Nobel lui Nikolai, mituindu-i pe membrii comitetului cu caviar și alte produse de lux.

Comedia are un final puternic moralizator: Nikolai, care fusese captivat inițial de această lume nouă, o părăsește pe monstruoasa Nadia în ajunul căsătoriei, renunțând astfel implicit la plăcerile superficiale ale consumismului.

„Blonda de după colț” ne arată toate anxietățile comunismului în privința consumismului: era un univers rival, cu propria ierar­hie și cu valori opuse celor ale comunismului.

Țările blocului sovietic aveau toate piețe negre înfloritoare în anii 1970; unele, ca în URSS, Polonia și Ungaria, erau în general tolerate. Aceste economii paralele acopereau o proporție semnifi­ca­tivă din activitatea economică. Dar și statele socialiste au legitimat această cultură consumistă coro­zivă, înființând magazine speciale, de unde se puteau cumpăra produse de lux. De exemplu, se ştie că în România existau celebrele „Shop-uri” unde se vindeau mărfuri occidentală pe valută.

Consumismul a înființat o lume cu totul diferită în ţările comuniste. Oamenii își petreceau mare parte din timp pentru a face rost de bunuri deficitare pentru apartamentele lor sau de haine la modă, din Occident. Nu este o surpriză, așadar, că acele slujbe care ofereau acces la bunuri de consum au devenit mult mai căutate în anii 1970-1980. Slujbele de vânzătoare, ca aceea a Nadiei din film, desconsiderate la începutul anilor 1960, erau acum mult mai atractive, în timp ce studiile superioare au devenit mai puțin populare.


Distribuiti

Articole asemanatoare

Porsche – o istorie extraordinară a unui automobil celebru

admin

Misterul pentru care domnitorii valahi erau stăpâni ai ţărilor române „din mila lui Dumnezeu”

admin

„Scandalul Lopez” sau războiul comercial dintre giganţii auto General Motors şi Volkswagen

admin

O imensă comoară de aur şi argint nedescoperită a fost îngropată de turci în Banat, acum peste 300 de ani?

admin

Stalin a avut ideea Canalului Dunăre – Marea Neagră, pentru ca burghezii români să nu mai facă bancuri pe seama comuniştilor veniţi la putere

admin

Secretele din spatele reginei Elisabeta a României: fabuloasa poetă şi scriitoare „Carmen Sylva”

admin