În ziarul „Universul” din 7 mai 1943, se publica următorul anunţ la rubrica de „Decese”: „Personalul Societăţii Anonime Române de Telefoane, anunţă cu profund regret încetarea din viaţă pe câmpul de onoare, în ziua de 2 Mai a.c., a distinsului, iubitului şi mult apreciatului coleg NICULAE N. POLIZU-MICŞUNEŞTI, funcţionar superior al Societăţii, Locot. rezervă în aviaţia de vânătoare, Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul Cavaler al Ordinului Virtutea Aeronautică cu baretă, decorat cu Crucea de aur a Virtuţii Aeronautice cu 2 barete, Coroana României cu panglică de Virtute Militară, Crucea de Fier Germană, a cărui memorie va fi de-a pururi pildă de muncă, jertfă și devotament”.
Dar, cine a fost Niculae Polizu-Micşuneşti, de la a cărei moarte se împlinesc 80 de ani (2 mai 1943)? Nicolae Polizu-Micşuneşti a fost unul dintre așii aviației de vânătoare române în timpul celui de al doilea război mondial. El a zburat pe avioane Heinkel He 112, IAR 80 și Bf 109G. El a participat la război pe frontul de Est în 1941 și 1943. Între aceste campanii a fost pilot de încercare la uzinele IAR Brașov. A participat la 160 de misiuni, 52 de lupte aeriene și a obținut 10 victorii omologate și una probabilă. A fost unul din cei trei aviatori decorați cu Ordinul Mihai Viteazul în anul 1941, ceilalți doi fiind decorați post-mortem.
Într-un interviu cu generalul-locotenent aviator (rez.) Ioan Di Cesare, veteran de război, acesta a povestit cum a murit Niculae, în timpul războiului din Est împotriva ruşilor: „Nicu Polizu-Micşuneşti a murit în perioada aceea, la Kramatorskaia. S-a întâmplat în felul următor: eram cu el în patrula de alarmă şi am primit ordin să decolăm pentru că de aerodrom se apropia aviaţia sovietică şi trebuia să o întâmpinăm. Toate cele patru avioane din patrulă am prins viteză şi am decolat. Chiar atunci, sovieticii ne-au prins din urmă şi au deschis focul. Era o formaţie de asalt. Pe Polizu l-au lovit şi i-au spart rezervorul de apă, iar motorul i s-a gripat. Eu i-am spus prin radio că este avariat, dar nu m-a auzit. Nu îşi pusese casca sau nu dăduse drumul la radio… A trebuit să aterizeze pe un câmp plin cu buruieni sălbatice. Cum nu apucase nici să bage trenul de aterizare, avionul, la contactul cu solul, s-a dat peste cap. În cabină a intrat fum şi pilotul a murit sufocat. Acesta a fost sfârşitul aviatorului Nicolae Polizu-Micşuneşti”.
Nicu Polizu-Micşuneşti s-a născut la Hârlău pe 2 iulie 1904, fiind fiul avocatului Nicolae Polizu-Micşuneşti şi al Elisabetei Ghica-Deleni, din celebra familie Ghica. Stră-străbunicul său a fost domnitorul Ţării Româneşti, Barbu Bibescu.
