Kekaumenos a fost un înalt demnitar bizantin, de origine armeană, probabil un urmaș al coloniștilor armeni aduși de împărații din Constantinopol, în Macedonia, în veacul al X-lea, spre a fi împotriva bulgarilor. El a scris o lucrare de strategie militară, care cuprinde două părți și o anexă. În partea întâi, se dau amănunte de strategie militară, iar în partea a doua, un părinte dă sfaturi fiilor săi cum trebuie să se poarte în anumite împrejurări ale vieții. Tot în partea a doua, Kekaumenos, care era încuscrit cu familia Niculiță din Tesalia, are o ieșire violentă împotriva vlahilor care se revoltaseră în anul 1066 împotriva împăratului Constantin al X-lea Duca și găsește prilejul să critice cu toată asprimea și chiar să bârfească pe vlahi în testamentul ce-l inserează în cartea sa. După Kekaumenos, vlahii din timpul său sunt aceiași cu dacii supuși de Traian și cu vechii bessi de la Dunăre. Ei se găseau, înainte de secolul al XI-lea, la sudul Dunării, în Serbia și în Bosnia, descendenți ai daco-geților și ai bessilor. Decebal este socotit ca rege al vlahilor.
Iată ce spune Kekaumenos despre vlahi:
Să știți de la mine, voi și ai voștri, că al vlahilor neam e necredincios la culme și stricat, nici lui Dumnezeu ținând credință dreaptă, nici împăratului nici rudei sau amicului, ci silindu-se a-i amăgi pe toți. Mari mincinoși și tâlhari vestiți, ei sunt pururea gata a jura prietenilor cele mai grozave jurăminte și a le călca apoi cu ușurință, făcând frății de cruce și cumetrii, meșteri de a înșela prin ele pe cei proști. Niciodată n-au fost ei cuiva cu credință nici chiar vechilor împărați ai romanilor. Împăratul Traian îi atacase, i-a strivit de tot și i-a robit, ucigând pe împăratul lor Decebal, al căruia cap a fost înfipt într-o suliță în mijlocul orașului Roma. Ei sunt așa numiții Daci și Bessi. La început, locuiseră în vecinătatea Dunării și a fluviului Sau, numit astăzi Sava, unde acum locuiesc Serbii, în locuri tari și grele de străbătut (…) Atunci, fugind de acolo, ei s-au răspândit în tot Epirul și Macedonia, iar cei mai mulți s-au așezat în Elada.
